Iubirea este calea…Iisus ne-a învățat că Iubirea este calea cea mai rapidă către Dumnezeu pentru că în esență Ea este Dumnezeu.
Ducem în suflete povara atâtor suferințe din lipsă de iubire…pentru că se spune că atunci când nu ai curățat vasul, apa ce o torni în el nu are cum sa fie pură, prin urmare se explică de ce o iubire nouă nu poate rămâne pură dacă nu ai vindecat locul… O să ziceți că Iubirea Vindecă dar oare doar ea trebuie să facă totul? De câte relații de iubire să avem parte ca să umplem golul de acolo? E doar o iluzie, nimic nu este de umplut ci de curățat și vindecat… procesul acesta este doar între tine și Dumnezeu, pentru că atunci când realizezi că doar El va rămâne cu tine și după sfârșitul acestei lumi, abia atunci vei simți că I-ai acordat lui primul loc în existența ta. Rănile din suflet se vor vindeca când ești dispus să accepți că ești rănit, apoi ușor ele te vor ghida către ființa, obiectul, starea de care ai nevoie. Te vei duce direct la rădăcină, vei resimți traumele și suferințele pentru a le alchimiza / transforma, apoi fiind conștient/ă că Tu alegi, vei ALEGE. Totul este despre alegere și vindecare, altfel Dumnezeu nu ne-ar fi oferit acest liber arbitru…
Mi-am dedicat viața unor traume și suferințe doar din frică de iubire. Pare un paradox dar acesta este răspunsul : Frica de iubire. Frica de eșec, frica de necunoscut, frica de abandon, frica de a iubi… frica de a alege. Frica te închide într-o lume a ta, nu te lasă să privești larg, către Dumnezeu, ci doar în cușca în care te-ai închis. O să vă puneți întrebarea cum reușești să te trezești și să-ți dai seama de toate acestea… tot eu vă răspund că cel mai bun Maestru este suferința. Aceasta ( suferința ) te învață că poți depăși orice limite închistatoare și te provoacă mereu să te transformi, să rupi acele lanțuri iluzorii și să devii liber/ă.
Experiențele suferinței lasă cicatricile maturității și tot ele te ajută să ajungi la Dumnezeu pentru că orice răspuns Îl are pe Dumnezeu în el. Acum că ajungem la Dumnezeu, ține de noi cum gestionăm trăirile deoarece un obicei creat are nevoie de experiențe noi, frumoase și constante pentru a fi transformat. Ce poate fi mai minunat decât în a trăi în bine și frumos ? Dar știați că aceasta este o alegere ? O alegere a fii fericit cu adevărat, de a trăi în prezent și nu în trecut sau viitor.
După acești pași ai conștientizării și acceptării urmează cel al vindecării, un pas complex care presupune rugăciune, atenție și răbdare cu tine. Rugăciunea din suflet nu rămâne fără răspuns de la Dumnezeu. Atenția este necesară pentru a percepe mesajele divinului pe orice cale ar veni, tot ea (atenția) te învață să devii precaut și înțelept în a nu mai repeta greșelile trecute. Și răbdarea alchimizării și tranformării a vechiului Tu… răbdare că toate cele ce au trecut fac parte din tine ca suflet, dar nu te identifica cu ele.
Procesul este asemănător omizii ce a devenit fluture… se transformă în Sublim după ce toate cele necesare procesului de alchimizare au loc. Să transformăm suferința în iubire prin rugăciune, credință în Dumnezeu, armonie și adevăr… Aceasta este Calea Iubirii.
