Nevoia de nou

Am nevoie să scriu despre aceste frici, ce sunt ele, de unde vin și de ce au pus stăpânire pe mine. De ce îmi este frică de viață, de oameni, de iubire ? De ce mi-e frică să mă abandonez și să trăiesc cu adevărat? Care este cauza adevărată a lor? Ce mi se petrece atât de profund în interior de repet mereu și mereu aceleași paternuri?

Simt o mare fragilitate în sufletul meu, o teamă imensă de a mă deschide cu adevărat iubirii și întregii lumi. Lipsa de încredere nu face decât să-mi limiteze viața, lipsa aceasta mă obligă să trăiesc în propriile mele suferințe din nou și din nou. Aleg să fac tot felul de compromisuri din teamă de a-mi confrunta fricile. Ele sunt create de mine, eu le-am hrănit și le-am dat sens în viața mea. Poate fără să știu, am lăsat loc îndoielilor și supărărilor să se manifeste mult prea des până s-a creat un obicei.

Am această frică de a nu pierde, de a nu suferi după cineva drag. Aceasta a creat în mine o breșă a suferinței, de parcă o chem, o evoc până sufletul meu nu mai poate. Mereu caut scuze să nu fiu fericită, să-mi ling rănile, să pun mereu în doliu fericirea mea, nu-mi permit să merg mai departe, nu permit să am încredere în oameni, în cei dragi, în iubire, în Dumnezeu. Singură am închis „poarta ” către Dumnezeu de frică că nu sunt suficient de bună, de frumoasă, de inteligentă etc.

Toate aceste femei ce am fost violate, hărțuite, abandonate, sechestrate, suntem un exemplu de a trăi, de a reuși să ne vindecăm și curajoase să alegem din nou frumusețea, iubirea, armonia prin iertare. Ca să ierți ai nevoie de foarte mult curaj!

Iertarea, ce include chiar și iertarea de sine ( din experiență, cred că este cea mai importantă), este pasul următor după acceptarea situației în care te afli, apoi este necesar să ne reprogramăm tiparele, manifestările în mentalități superioare, dorințe noi benefice, o nouă TU, ce e nevoie să te îmbraci în lumina lui Dumnezeu.

Iartă-te pentru tot, alege să trăiești ca fiind perfectă, iubind tot ce este în viața ta. Toate aceste cuvinte scrise, ce provin din gânduri care fac ca rugăciunea să apară, devin modul tău de a fi și tot așa până transformarea ta deplină are loc.

E dureros, e greu să te pierzi de vechiul tu și să lași necunoscutul să facă parte din viața ta dar altfel nu se poate, e probat 😊

Viața are nevoie de sens, dorință și foc… sensul iubirii, dorință de a Il cunoaște pe Dumnezeu și focul transformator ce-ți dă curajul de a pătrunde în Adevăr.

Cu adevărat iubirea transformă tot ce noi nu înțelegem, pentru că datorită ei, Dumnezeu le rezolvă pe toate.

Cu iubire 💗

(Visited 33 times, 1 visits today)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *